Liderii Consiliului European reuniți la Bruxelles, joi, au trasat ca obiectiv pentru viitoarea Comisie Europeană și Înaltul Reprezentant să pregătească o Comunicare Comună privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre, concluziile reprezentând un rezultat al eforturilor diplomatice susținute ale României din ultimele luni, a anunțat Administrația Prezidențială.
Președintele Klaus Iohannis a participat joi la reuniunea Consiliului European, care a avut loc la Bruxelles.
Principalele teme pe agendă au fost numirile pentru posturile de conducere în cadrul instituțiilor europene pentru următorul ciclu instituțional, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, situația din Ucraina, Orientul Mijlociu, securitatea și apărarea, competitivitatea, migrația. Discuțiile au vizat, de asemenea, regiunea Mării Negre, Republica Moldova, Georgia, precum şi aspecte legate de amenințările hibride, conform unui comunicat de presă al Cotroceniului.
Pachetul de numiri
În ceea ce priveşte pachetul de numiri pentru următorul ciclu instituțional, Președintele României a evidențiat necesitatea unui proces rapid și predictibil, care să asigure funcționarea eficientă și credibilă a instituțiilor europene în procesul tranziției către următorul ciclu instituțional, dar și pe termen lung. Președintele Klaus Iohannis s-a referit, totodată, la importanța respectării echilibrului politic și geografic la nivelul conducerii instituțiilor europene și a apreciat că viitorii lideri ai acestora trebuie să demonstreze viziune și hotărâre în îndeplinirea obiectivelor comune.
Liderii UE au ajuns la un acord, după cum urmează: pentru postul de președinte al Consiliului European a fost ales fostul prim-ministru portughez António Costa, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată pentru un nou mandat în această funcție, iar pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a fost desemnată Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei.
Planul UE pentru 2024-2029
În cadrul discuției pe tema Agendei Strategice a Uniunii pentru perioada 2024-2029, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că documentul trebuie să reflecte angajamentul comun de a continua eforturile în direcția unei Uniuni mai puternice, mai reziliente și mai influente la nivel internațional. De asemenea, Președintele României a accentuat faptul că noua Agendă Strategică trebuie să evidențieze avansarea politicii de extindere, dar şi unitatea Uniunii în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina şi importanța cooperării dintre UE şi NATO.
Agenda Strategică adoptată de lideri stabilește prioritățile pentru orientarea activității Uniunii în următorii cinci ani pe următoarele coordonate: promovarea și protejarea valorilor Uniunii în plan intern și la nivel global, asigurarea unei acțiuni coerente și influente în plan extern, consolidarea securității și apărării, protejarea cetățenilor europeni, avansarea politicii de extindere și pregătirea Uniunii în acest sens, consolidarea unei abordări cuprinzătoare a migrației, stimularea competitivității europene, avansarea dublei tranziții climatice și digitale, precum și promovarea unui climat prielnic inovării și dezvoltarea mediului de afaceri.
Ucraina și Republica Moldova
În contextul discuției privind situația din Ucraina, Preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra necesității continuării sprijinului pentru Ucraina atât timp cât va fi necesar, pe toate palierele, cu un accent particular pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate, îndeosebi în ceea ce privește apărarea antiaeriană. Președintele României a arătat că, din perspectiva țării noastre, adoptarea cadrelor de negociere și organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova, reprezintă o confirmare a susținerii concrete pentru cele două state, o investiție importantă în viitorul acestora, dar și al Uniunii.
Preşedintele Klaus Iohannis a susținut, deopotrivă, necesitatea continuării și a extinderii sprijinului pentru Republica Moldova și a salutat progresele remarcabile obținute de Republica Moldova, inclusiv pe calea aderării la Uniunea Europeană, în ciuda provocărilor multiple cu care se confruntă din partea Federației Ruse.
Liderii au reiterat continuarea sprijinului pe toate dimensiunile, în mod particular privind asistența militară, și modalitățile de coordonare cu partenerii G7 pe tema valorificării veniturilor viitoare ale activelor imobilizate ale Rusiei în garantarea și rambursarea unui împrumut pentru un nou pachet de asistență financiară pentru Ucraina în valoare de până la 50 de miliarde de euro. Totodată, liderii au salutat adoptarea celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și organizarea Conferințelor Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cu Republica Moldova. Reuniunea Consiliului European a prilejuit și semnarea angajamentelor de securitate ale Uniunii Europene pentru Ucraina.
Orientul Mijlociu
Cu referire la situația din Orientul Mijlociu, Președintele României a reliefat importanța unei poziționări echilibrate și principiale a UE în raport cu situația din Orientul Mijlociu și a prevenirii escaladării și extinderii suplimentare în regiune. În acest sens, Președintele Klaus Iohannis a susținut punerea în aplicare a Rezoluției CS ONU 2735, ca o soluție rapidă pentru situația umanitară gravă, și a accentuat necesitatea continuării coordonării cu Statele Unite ale Americii, dar și cu alți actori cu poziții similare, în vederea demarării unui proces politic ireversibil bazat pe soluția a două state.
În concluziile adoptate, liderii au subliniat necesitatea implementării propunerii de încetare a focului incluse în Rezoluția Consiliului de Securitate ONU 2735, precum și a respectării și a implementării Deciziilor Curții Internaționale de Justiție. Totodată, liderii au reiterat apelul la încetarea focului în Gaza, eliberarea tuturor ostaticilor și creșterea asistenței umanitare, sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană, precum și angajamentul ferm al UE pentru o pace durabilă și sustenabilă, în baza soluției celor două state.
Apărare
În cadrul discuțiilor privind securitatea și apărarea, Președintele României a sprijinit ferm consolidarea profilului UE în aceste domenii, cu evidențierea necesității de asigurare a unei finanțări adecvate. În acest sens, Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru explorarea tuturor opțiunilor disponibile de finanțare, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiții, pentru consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare. Președintele României a accentuat, de asemenea, importanța avansării acestor eforturi cu asigurarea interoperabilității și a complementarității cu NATO.
Economie
Liderii UE au evidențiat importanța reducerii dependențelor strategice și a consolidării capabilităților Uniunii, discuțiile punând accent pe nevoile imediate și pe termen mediu și pe inițiativele europene în domeniul apărării, alături de opțiunile de finanțare adecvată a industriei de apărare europene.
În cadrul discuției privind competitivitatea europeană, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat caracterul esențial al principiilor convergenței și coeziunii, precum și al conectivității ca factori de bază în consolidarea și aprofundarea pieței unice, cu reducerea disparităților și stimularea creșterii durabile.
Liderii au agreat, astfel, continuarea demersurilor privind inițiativele de stimulare a competitivității Uniunii, reiterând importanța avansării Uniunii piețelor de capital. Totodată, Președinția belgiană a Consiliului UE a subliniat demersurile sale în direcția unui nou „Pact european pentru competitivitate”.
Consiliul European a avut, de asemenea, o discuție pe tema progreselor înregistrate în domeniul migrației.
Marea Neagră
De semnificație aparte pentru țara noastră este reafirmarea de către Consiliul European a importanței securității și stabilității în regiunea Mării Negre. Președintele României a subliniat, în discuții, importanța crucială pe care Marea Neagră o are pentru securitatea regională, dar și pentru securitatea întregii Uniuni Europene, mai ales în actualul context geopolitic, şi a insistat pentru o nouă abordare strategică a Mării Negre la nivel european.
Astfel, liderii au trasat ca obiectiv pentru viitoarea Comisie Europeană și Înaltul Reprezentant să pregătească o Comunicare Comună privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre, concluziile reprezentând un rezultat al eforturilor diplomatice susținute ale României din ultimele luni.
Atacurile hibride ale Rusiei
Liderii europeni au avut, de asemenea, un schimb de opinii privind evoluțiile recente din Georgia. Astfel, au arătat că aceste evoluții sunt de natură să afecteze parcursul european al Georgiei, dar au transmis, în același timp, un mesaj de sprijin pentru societatea civilă și cetățeni, reafirmând și sprijinul pentru integritatea teritorială a Georgiei.
Consiliul European a avut o discuție pe tema intensificării recente a atacurilor hibride din partea Rusiei, îndreptate împotriva UE, a statelor membre și partenerilor. Astfel, liderii au reliefat angajamentul pentru un răspuns ferm și unit, au evidențiat cooperarea cu partenerii pentru prevenirea și combaterea activităților de acest tip și s-au pronunțat pentru stabilirea unui nou regim de sancțiuni, ca răspuns la acțiunile de destabilizare ale Rusiei în străinătate.
Consiliul European a adoptat și o foaie de parcurs privind reformele interne, ca parte a demersurilor de consolidare a Uniunii și a suveranității acesteia pentru îndeplinirea obiectivelor asumate pe termen lung, a capacității de acțiune în raport cu provocările complexe, precum și în contextul pregătirii pentru extindere.
