Industria grea din România a fost cu adevărat legendară, dar imediat după Revoluție multe dintre uriașele fabrici și uzine au fost puse la pământ sau împinse spre faliment. Premierul Marcel Ciolacu și-a asumat, la începutul mandatului că va face eforturi pentru reindutrializarea României, iar acum încep să se vadă primele semne.
Marcel Ciolacu a fost la Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa, cea mai veche unitate industrială din România şi una din cele mai vechi din Europa. Uzina, cu o vechime de 250 de ani, va învia după ce a fost preluată de către Construcţii Maşini Hidroenergetice.
”#reindustrializamRomania Știu că, de la Revoluție încoace, românii au văzut cum multe combinate, multe uzine cu tradiție ale industriei grele românești sunt dezmembrate și vândute la fier vechi. Sau că întră în insolvență, aşa cum s-a întâmplat şi cu Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa, unde am fost astăzi, cea mai veche unitate industrială din România şi una din cele mai vechi din Europa.
Acest Guvern şi-a asumat că va reindustrializa România, astfel încât să producem mai mult la noi acasă.
Astfel, UCM Reșita a intrat acum într-o nouă etapă prin preluarea de către Construcţii Maşini Hidroenergetice, societate deținută în proporție de 100% de o altă perlă a economiei românești, Hidroelectrica SA, cel mai mare producator de energie verde din Romania.
Aşa se face că cea mai importantă unitate a industriei grele românești, care a activat neîntrerupt timp de peste 250 de ani, duce mai departe, cu ajutorul capitalului românesc și al celor peste 440 de angajați, tradiția și experiența românească în producția de utilaje și echipamente industriale.”, scrie Marcel Ciolacu.
Istoria UCM Reșița, cea mai veche fabrică din România
Uzina Constructoare de Mașini Reșița este o companie producătoare de utilaje grele din România. Istoria sa începe în 1771, când au fost puse în funcțiune două cuptoare și o forjă. În acel moment au fost înființate fabricile din Reșița pentru producția și prelucrarea metalelor.
În 1872 a fost construită fabrica de șuruburi din Anina. Între anii 1954-1978 fabrica a fost extinsă prin construirea platformei sectoarelor calde. Între anii 1970-1972 se construiește platforma Secției de Proiectare Generală, la ieșirea din Reșița, spre Caransebeș.
Între 1975-1980 se construiește platforma Calnicel, în capătul nordic al Reșiței.
La începutul secolului al XXI-lea, suprafața sa totală cuprinde 98 de hectare, din care 68,7 ha sunt platforme industriale, iar restul clădiri și hale acoperite.
Uzina are un trecut comun cu Combinatul Siderurgic Reșița, de care s-a desprins în 1962.
De-a lungul anilor, uzina a fabricat o gamă largă de produse: locomotive cu abur, motoare și generatoare electrice, macarale, utilaje petroliere, armament, compresoare de aer, turbine cu abur, reactoare, motoare diesel, turbine hidraulice, piese turnate, piese forjate, structuri sudate etc.
Înainte de 1989, uzina din Reșița avea peste 14.000 de angajați. Odată cu prăbușirea economiei, însă, a început declinul colosului de la Reșița. Acesta a fost „ajutat” de un management defectuos care nu a reușit să facă uzina profitabilă. Comenzile au început să scadă, iar datoriile au început să se acumuleze.
Învie și Combinatul de la Oțelul Roșu
Premierul Marcel Ciolacu a fost în vizită la Combinatul de la Oțelul Roșu și arată că acest colos al industriei românești va renaște. Combinatul a fost cumpărat de către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, cel care a anunțat că îl va readuce la gloria de odinioară.
”Nea Sorin, Mihai, Tibi şi Costel au lucrat toată viața în Combinatul de la Oțelul Roşu. Ei au deschis noua linie de producție şi tot ei au închis-o după Revoluție.
Acum sunt încrezători că vor auzi din nou sunetele de la cuptoare! Mi-au povestit cât de mare le-a fost bucuria când au aflat că un român a preluat combinatul pentru a-l redeschide, nu pentru a-l arunca la fier vechi ca foştii proprietari.
Combinatul Oțelul Roşu va fi salvat și redeschis! Grup UMB, condus de domnul Umbrărescu, va investi aici peste 300 de milioane de euro și va crea peste 600 de locuri de muncă noi.
Investiția vine să asigure producția materialelor necesare proiectelor de infrastructură din România.”, scrie Marcel Ciolacu.
