Curtea Constituțională (CCR) a publicat Decizia nr.335 din 9 iulie 2024 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind modificarea și completarea Legii nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.
Sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Iohannis se referă la Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ. Aceasta a fost adoptată de Senat pe 4 martie 2024, în urma cererii de reexaminare formulate de președintele României.
După adoptarea inițială a legii de către Parlament, președintele României a cerut reexaminarea legii. Parlamentul a reexaminat și modificat legea conform cererii președintelui, dar a eliminat și un articol (art. I pct. 18) fără legătură directă cu cererea de reexaminare, ceea ce a condus la sesizarea Curții Constituționale pentru a doua oară.
Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate
Curtea a verificat îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a obiecției de neconstituționalitate, conform art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, privind titularul dreptului de sesizare, termenul legal și obiectul controlului de constituționalitate. Obiecția a fost depusă în termenul de 10 zile prevăzut pentru promulgare, deci a fost admisibilă sub aspectul respectării termenului.
Curtea a constatat că este competentă să soluționeze obiecția de neconstituționalitate, având în vedere că legea criticată nu fusese promulgată și se afla încă în procedura de control a constituționalității.
Analiza fondului obiecției de neconstituționalitate
Principalul punct al obiecției de neconstituționalitate a fost eliminarea art. I pct. 18, care modifica art. 25 din Legea nr. 73/1993. Acesta prevedea aplicarea dispozițiilor Legii nr. 7/2006 personalului Consiliului Legislativ și membrilor acestuia. Eliminarea acestui articol a fost contestată pentru că ar fi depășit limitele cererii de reexaminare.
Autorul sesizării a susținut că Parlamentul a încălcat limitele cererii de reexaminare și considerentele Deciziei nr. 725 din 13 decembrie 2023, unde Curtea a statuat că dispozițiile art. I pct. 18 nu generau un paralelism legislativ neconstituțional.
Curtea a reiterat că reexaminarea legii de către Parlament trebuie să se limiteze la obiecțiile specificate în cererea Președintelui. În același timp, trebuie asigurate corelările necesare cu textele vizate de cerere.
Curtea a concluzionat că eliminarea articolului nu contravine Constituției, deoarece nu generează incoerențe legislative și nu depășește limitele cererii de reexaminare. Mai mult, existența normei în vigoare în alte acte legislative (de exemplu, Legea nr. 7/2006) oferă un cadru legislativ suficient pentru reglementarea statutului funcționarilor publici din Consiliul Legislativ.
Curtea a respins argumentul că Președintele trebuie să folosească instrumentele constituționale (cererea de reexaminare și obiecția de neconstituționalitate) într-o anumită ordine. Constituția permite Președintelui să utilizeze aceste instrumente în orice ordine, înainte de promulgarea legi.
Curtea a invocat mai multe decizii anterioare (Decizia nr. 562/2018, Decizia nr. 334/2018) pentru a susține că obiecțiile de neconstituționalitate pot fi analizate pe fond chiar dacă Președintele a cerut mai întâi reexaminarea legii și apoi a sesizat Curtea.
Deciziile Curții sunt obligatorii și pentru Președintele României. În cazul de față, Președintele a respectat procedura constituțională prin sesizarea Curții înainte de reexaminare, deci obiecția de neconstituționalitate este admisibilă.
Curtea a decis să respingă obiecția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, concluzionând că legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 este constituțională în raport cu criticile formulate.
Ce prevede legea
Legea, transmisă în data de 16 martie 2024 de Parlament preşedintelui în vederea promulgării, are ca obiect de reglementare stabilirea duratei mandatelor preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţie, care pot fi reînnoite o singură dată, mandatele aflate în curs urmând să înceteze la 5 ani de la intrarea în vigoare a legii.
Actul normativ mai prevede introducerea unor dispoziţii referitoare la dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică, modificarea unor proceduri şi atribuţii ale Consiliului Legislativ, restructurarea departamentelor din cadrul Consiliului, precum şi armonizarea unor norme juridice cu legislaţia – cadru aplicabilă.
