Deputatul USR Silviu Dehelean a declarat vineri, la Oradea, că în privinţa comasării alegerilor există un precedent al Curţii Constituţionale, din 2012, care, pe lângă neconstituţionalitate, considera că nu se justifică din punctul de vedere al impactului bugetar.
„În 2012, Emil Boc, prin asumarea răspunderii, a încercat să comaseze localele cu parlamentarele şi, în urma acestei asumări de răspundere, ghici cine a atacat la Curtea Constituţională proiectul de la vremea respectivă? PSD şi PNL, care se dădeau de ceasul morţii că devenim un stat autocratic, că a murit democraţia etc. Oricum, decizia Curţii a fost de constatare a neconstituţionalităţii proiectului respectiv şi argumentele au fost mai multe,” a spus, în conferinţă de presă, Silviu Dehelean.
Potrivit acestuia, argumentele CCR se refereau la: impredictibilitatea legii, pentru că era la mai puţin de şase luni faţă de data stabilită pentru alegeri; numărul mare de buletine de vot pe care un cetăţean trebuie să le folosească în cadrul procesului electoral, ceea ce ar fi dus la dilatarea timpului pe care fiecare l-ar fi petrecut în cabina de vot şi implicit la îngreunarea procesului electoral; restrângerea dreptului la vot, pentru că o persoană care candida la alegerile parlamentare nu putea candida şi la alegerile locale.
„Nu în ultimul rând, s-a invocat, şi la vremea respectivă, argumentul economiei bugetare şi Curtea a solicitat atunci o evaluare de impact bugetar şi a considerat că impactul, care era pe la 150 de milioane de lei, nu justifică comasarea alegerilor”, a afirmat Dehelean.
USR consideră că situațiile sunt asemănătoare
Deputatul USR a susţinut că acest precedent şi decizia CCR se aplică într-o mare măsură ca argumentaţie şi situaţiei de faţă, când liderii coaliţiei de guvernare vehiculează comasarea alegerilor.
„Dacă venim în prezent şi ne uităm la argumentaţia pe care o folosesc PNL şi PSD pentru comasarea alegerilor, regăsim multe dintre cele care au fost deja tranşate de Curtea Constituţională prin decizia din 2012. În primul rând, Curtea nu a considerat că o economie bugetară justifică restrângerea drepturilor fundamentale şi, implicit, denaturarea procesului electoral. De asemenea, în spaţiul tehnic se discută, ca procedură, că ar trebui să se creeze două săli distincte pentru vot, una pentru locale, una pentru europarlamentare, pentru că un cetăţean nu poate vota la locale decât în localitatea de reşedinţă, pe când la europarlamentare, circumscripţia este naţională şi poate vota oriunde. Dacă ar fi o singură sală, s-ar putea ajunge la vicierea procesului electoral sau greşeli, însă separarea fizică implică şi dublarea comisiilor electorale, care înseamnă că nu mai există nicio economie financiară”, a spus el.
În opinia sa, trebuie păstrat un calendar distinct pentru alegeri.
„Să lăsăm oamenii să decidă în cunoştinţă de cauză şi am încredere că românii nu sunt proşti, aşa cum îi consideră PNL şi PSD, şi înţeleg şi ce urmăresc cele două partide şi ce înseamnă acest lucru şi vor vota cât se poate în cunoştinţă de cauză. Iar această comasare a PSD-ului roşu cu PSD-ul galben nu va avea un final fericit pentru ei sau în niciun caz nu va fi cel pe care-l aşteaptă ei,” a conchis deputatul USR.
CCR în 2012: „Dificultăţi în exercitarea dreptului de vot”
În decizia din 2012, CCR a criticat numărul mare de buletine de vot în cazul comasării parlamentarelor cu localelor (6): Senat, Camera Deputaților, Consiliu Județean, președinte Consiliu Județean, Consiliu Local, Primar. În cazul comasării localelor cu europalamentarelor, alegătorii ar primit 5 buletine de vot.
„Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă – exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne. Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor. Acestea sunt şi raţiunile practice care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, şi anume aceea ca procedura de votare să rămână cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor de a-şi exprima voinţa şi a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot şi la alegeri libere”, se arăta în motivarea CCR din 2012.
