Politologul Andrei Țăranu a analizat la RFI scenariile anului electoral 2024, soarta coaliției PSD-PNL, forța polului de dreapta și pericolul extremismului în România și Europa, conform Rador Radio România.
„Va fi un an foarte complicat, probabil unul dintre cei mai complicați ani de după Revoluția din 1989 și după 2001, cu 9/11 și asta pentru că politica internă va fi permanent în competiție și cu politica externă, pentru că să nu uităm, vor fi alegeri și în Federația Rusă și în SUA, vorbim de alegerile europarlamentare, deci evident la nivelul UE, dar și în țări precum Austria și altele din Europa occidentală. Deci va fi un an extrem de complicat nu doar în România, ci în toată lumea, am putea spune și evident că în funcție de anumite tendințe din spațiul global, se construiesc și tendințe în spațiul românesc”, a declarat Andrei Țăranu.
„Prima și cea mai nefericită este această tendință a partidelor care se declară suveraniste, partide pe care noi le numim extremiste și care încearcă să schimbe ritmul în ceea ce privește integrarea europeană și solidaritatea europeană (…). În România, partidele astea, acum s-au făcut două, întâi era doar AUR, acum a apărut și SOS, se apropie de undeva de 30%, ceea ce este foarte grav, pentru că asta arată că avem în jur de un sfert din populația României care a devenit antipolitică, reactivă la partidele politice mainstream, la politica românească de până acum și chiar la planurile politice pe termen lung ale României, ca ansamblu.
AUR încearcă să se modereze
„AUR încearcă să se modereze, adică încearcă să devină un partid prizabil, în speranța că ar putea să fie luat la guvernare de una dintre cele două formațiuni mari, PSD sau PNL, într-o posibilă alianță (…). E clar că el va trebui să facă o alegere și se străduiește să facă o alegere între Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, grup în care ar vrea să se ducă și Grupul Identitate și Libertate, care este mai radical, cel al lui Salvini. Făcând acest baleiaj, e clar că dacă ar putea să intre în grupul conservatorilor, s-ar apropia relativ mult de PNL, care este în Partidul Popular European, partid care încearcă cu disperare să găsească niște canale de comunicare cu conservatorii (…). Ăsta e motivul pentru care AUR încearcă să se modereze și din acest motiv, vom vedea ce se va întâmpla după alegerile europarlamentare și cât de mare și cât de puternic va fi scorul celor două partide, dacă nu cumva această moderare îi va aduce avantaje SOS-ului sau din contră, va fi plăcută electoratului AUR și în felul ăsta presiunea populistă va scădea”, a mai apreciat politologul.
Un dezastru pentru PNL?
Ce ar însemna pentru PNL, dacă formațiunea liberală ar ieși pe locul al treilea sau chiar al patrulea la alegerile europene?
„Ar însemna, fără discuție, un dezastru, pentru că PNL-ul în acest moment încearcă să fie un partid care poate să se detașeze de PSD. Asta este narațiunea permanentă a facțiunii domnului Rareș Bogdan și a celorlalți, un partid care spune ne putem descurca prin noi înșine. Or când va fi pe locul patru, e clar că nu se va mai putea descurca prin el însuși, ci va putea cel mult să intre într-o guvernare de coaliție, în care va exista un alt partid dominant, posibil PSD. Or asta, fără discuție, este o îngrijorare mare la Modrogan, în această clipă, tocmai pentru că de fapt PNL-ul în afară de a avea mici atacuri la adresa PSD-ului, încă nu a propus nimic pentru anul 2024, din punctul de vedere al campaniei electorale, nu a spus cine este inamicul cel mai important, care sunt politicile pe care dorește să le impună, dacă va ajunge la guvernare singur, în coaliție etc. etc.. A rămas blocat în discursul din 2005, putem spune, cel legat de impozitarea unică și să nu se mărească taxele, lucru care este cvasi-imposibil, având în vedere situația economică a României și chiar a UE în ansamblu (…)”, consideră politologul.
„În momentul acesta, PNL nu are foarte clar o cale pe care să o apuce. S-ar apropia de acest pol al dreptei (USR-PMP-Forța Dreptei, n.red.). Întrebarea este: USR ar accepta o asemenea apropiere? Cei de la USR sunt destul de radicali, la rândul lor și nu uită și nu iartă și nu cred că vor mai face o relație cu PNL-ul, așa cum este el în acest moment și PNL-ul pe care îl consideră partidul lui Iohannis, pe care îl atacă din toate pozițiile. Deci acel grup ar trebui practic să facă ruptura de președintele Iohannis, lucru care nu s-a întâmplat acum și ar fi, din punctul meu de vedere, foarte târziu în iunie-iulie 2024, pentru că chiar în ciuda unui asemenea reset, populația nu uită totuși chiar atât de repede că PNL-ul a fost până de curând vioara întâi la guvernare (…). Sigur că va exista o resetare. Întrebarea este dacă această resetare nu va produce și o scufundare și mai puternică a PNL-ului sau o spargere a acestuia, așa cum s-a mai întâmplat de-a lungul istoriei (…)”, a adăugat acesta.
Perspectivele opoziției
Întrebat câtă forță crede că va avea în alegeri polul de dreapta, format din USR, PMP și Forța Dreptei, Andrei Țăranu a răspuns:
„E greu de crezut că vor face mai mult decât scorul USR-ului, însă acest partid este un partid alternativă la PNL. Or pentru asta, ei ar putea să facă o campanie bună, în măsura în care reiau anumite teme ale PNL-ului, cele legate de capitalism, de competiție, mica burghezie românească și așa mai departe, care le-ar putea fi folositoare într-o eventuală trecere a unei părți din electoratul PNL-ului dezamăgit înspre acest grup și probabil asta și doresc. Întrebarea este dacă au suficient de multă capacitate discursivă, ideologică și atractivitate, astfel încât acest electorat să înțeleagă că ei ar putea să fie alternativa la PNL sau vor fi la fel de dezagreabili, cum au fost și până acum”.
